A inceput razboiul de Ziua Pamantului

E o zi plina de soare si flori inmiresmate. Nu am apucat sa savurez primavara asta decat atunci cand am ajuns la tara. Cobor drumul denivelat pe langa padure. Padurea abia inmugurita, lasa sa se vada departe printre crengi, un raulet care murmura un cantec linistit.Traversez crangul si ajung pe malul raului. Respir in piept aerul curat amestecat cu mireasma florilor de primavara care abia si-au deschis bobocii.

Savurez minunea, pentru ca de lumea betonata de la oras mi se face frica. Mi-e frica ca in curand nu-mi voi putea clati ochii cu miile de nuante inmiresmate ale florilor, mi-e frica de valurile de fum inecacios care nu ma vor mai lasa sa respir, in voie, aerul libertatii, mi-e frica de tot ce cauzeaza rani acestei planete, care ne sustine viata.

De sute de ori mi-au rasunat in urechi cuvintele "Tu oricum n-o sa mai apuci acele timpuri, de ce sa-ti pese?". Si de ce sa nu-mi pese, cand parintii nostri ne-au lasat dealuri impadurite si izvoare cu apa cristalina, care acum nu le mai gasesc acolo unde le stiam. Au ramas doar niste dealuri golase si izvoare cu ape tulburi, rauri si margini de drum pe unde stau intinse gramezi de gunoi nereciclabil. Cui ii pasa ca, daca nu copiii nostri, atunci nepotii nostri, nu vor mai cunoaste aceasta frumusete naturala si gratuita lasata de natura? Mie imi pasa, imi pasa ce las celor care vor veni dupa mine. Aceste indiferente umbre care populeaza pamantul, fara sa le pese de noi si de cei care vor veni, mi-au declarat razboi. Si eu trebuie sa ripostez. Nu pot sa stau cu mainile in buzunar si sa privesc la gunoaiele din jurul meu.
E trist, dar din fericire nu sunt singura careia ii pasa. Asa ca, va invit la razboi, un razboi fara arme, dar care sa lase in urma noastra o natura mai curata, un razboi impotriva gunoaielor si a indiferentei. Nu suntem singuri, nu suntem putini.

Azi, 22 aprilie, se sarbatoreste Ziua Planetei Pamant. Aceasta zi a fost fondata de senatorul american Gaylord Nelson in anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politica din dezinteresul pe care il arata fata de mediu. In primul an, apoximativ 20 de milioane de americani au celebrat aceasta zi, in majoritate tineri. In 1990, peste 200 de milioane de oameni din 141 de tari au transformat aceasta zi, intr-o manifestare de amploare, in dorinta de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre. Astazi, Ziua Planetei Pamant a devenit o zi internationala, sarbatorita de peste un miliard de oameni, in peste 192 de tari, numeroase comunitati organizand chiar o saptamana intreaga de manifestari dedicate mediului inconjurator. Tot pentru popularizarea problemelor de mediu s-a infiintat Earth Day Organization, organizatie care are filiale in peste 170 de tari.

Suntem peste 7 miliarde de oameni si impreuna solicitam mediul la maxim, avem nevoie de noi si noi resurse de hrana si energie, noi si noi teritorii de locuit si ar trebui sa fim constienti de consecintele nocive pe care le avem asupra naturii. Din acest considerent, macar odata pe an sa ne gandim la ce putem face pentru Ea, pentru aceasta Planeta Albastra care ne sustine viata si ne ofera atatea lucruri frumoase. Macar o data pe an, putem sa luam bicicleta la serviciu sau sa mergem pe jos, sa strangem gunoaiele si deseurile din jurul nostru si sa le ducem in locurile special amenajate. Si apoi. putem in fiecare zi, sa selectam gunoaiele menajere si sa le punem in containerele special amenajate, astfel cand ducem gunoiul, sticla s-o punem la sticla, hartia in containerul cu hartie, sa nu aruncam uleiul folosit in chiuveta, sa nu aruncam ambalajele pe unde apucam, sa poluam mai putin. Noi, oamenii astia, mici si multi, macar atat putem face, aratandu-le celor nepasatori, care polueaza oceane si aerul pe care noi il respiram, defriseaza teritorii intinse de paduri, distrug ecosisteme, ca ne pasa, ne pasa de mediul in care traim, in care ne crestem copiii.

Eu am plantat flori, doi copaci si am strans hartiile dintr-un mic parculet. Voi ce ati facut azi?

Natura suntem noi, haide-ti sa avem grija de noi!

Statistic vorbind . . .

    Vremea la Londra, te face sa te intrebi daca natura iti joaca feste, tie sau tuturor, daca ea are ceva cu noi si se razbuna in cel mai murdar joc posibil. Mi s-a facut dor de vremea de Acasa, caci nu numai lumea e altfel Acasa, dar si soarele isi imprastie miile de raze altfel, mult mai placut si mai iubitor.

    Statistic vorbind, vrema la Londra, arata cam asa:

Vineri dupa-amiaza, o zi superba si un soare cuceritor, te moleseste si te face sa astepti cu nerabdare sa termini programul la munca. Te face sa te gandesti la cate ai de facut in zilele tale libere sau la ce ti-ar placea sa faci atunci. Iti faci un plan pentru a doua zi si speri sa nu ploua ca sa-l duci la bun sfarsit.

Sambata dimineata: te trezesti, te uiti pe geam si vezi un soare imbietor, zambesti in speranta ca nu va veni ploaia in acea zi. Dupa cateva secunde apar cativa nori, iar intr-o jumate de ora o ploaie marunta si rece iti da planurile peste cap. Te asezi in fotoliu, plictisita si speri din nou, dar de data asta speri ca duminica nu va fi ca sambata. Speranta moare ultima, dar moare si ea intr-un final caci Duminica e la fel ca sambata. Luni continua sa ploua marunt si rece si din cand in cand mai apare cate-o rafala de vant mai puternica. Restul saptamanii nici nu mai conteaza. Aceasta e o statistica personala pentru ultimile 5 saptamani, timp in care, daca, in weekend, n-a plouat atunci a nins. Cica e vreme buna de numarat banii, dar ma intreb care bani?

Green ray/Raza verde

    M-am apucat din nou sa sper, sa sper ca vara nu va fi la fel ca iarna, ca vara asta nu va fi la fel ca vara trecuta, ca soarele se va arata mai des decat raza verde, ca vom avea mai multa sanatate si mai multi bani, ca anul asta va fi mai bun ca anul trecut,  ca voi auzi mai putine lucruri despre sfarsitul lumii si mai multe despre o crestere a economiei mondiale, ca voi auzi mai putine manele si  mai multe stiri pozitive despre imaginea plaiului mioritic, ca vom avea mai multe motive de a ne bucura de viata decat am avut in ultimii ani, ca ... M-as multumi si cu atat pe anul asta.

    Sa ne auzim de bine iar vremea din sufletul nostru sa nu fie ca vremea din statistica mea!