Tuesday, November 26, 2013

La ceas aniversar

Am deschis ochii, dar vroiam sa mai dorm. Telefonul, insa, suna desteptarea si trebuia sa ma ridic din pat. In dreapta mea, de sub plapuma, se iveste un chip femenin si dragalas. Ridic din spranceana si ii zambesc.
- E timpul nu-i asa?
Ea se freaca la ochi. Si ea ar vrea sa mai doarma. Noaptea a fost prea scurta. Mai ales pentru o noapte a burlacitelor. Ea, prietena cea mai buna a ramas la mine sa ma pregateasca moral pentru ce urma.
Ne-am spalat pe ochi ca sa ne trezim si a inceput forfota. Aranjarea parului 15 min: onduleuri cu placa, apoi o coronita cu o floare mare. Machiaj natural 10 min: fond de ten, blush in obraz, o linie fina la coada ochiului si un pic de rimel. Tinuta 5 min: o rochie simpla, alba, medie si pantofi.

Tadaaammm. Sunt gata. Acte, poseta, calca costumul viitorului sot, ca de, ne mutaseram impreuna. Apare si domnul, viitor sot, cu ochii rosii. La el, noaptea burlacilor s-a intins pana spre dimineata, cred. A dormit la prietenul care locuieste mai jos cu un etaj. Eram studenti si locuiam in camin, deci, stiu sigur unde a dormit ;)).
Il imping in baie si il indemn sa se grabeasca. Caminul s-a trezit devreme in acea zi. Ca niciodata. Cu catel si toate rubedeniile de prin camin (catelusa caminului - Titi si jumatate dintre locuitorii caminului eram rude, fini, cumatri, nasi) am coborat scarile in graba si am iesit afara.
Afara o ploaie maruntica de noiembrie imi punea in pericol buclele. Noroc ca fixativul rezista si pe ploaie si pe vand, vorba reclamei. Doar doua masini la scara. Nu incapem asa ca cei doi soferi-prieteni-rubedenii fac doua ture pana la primarie. Cu prima tura a mers mirele, cu a doua mireasa si fetele. Ne intalnim afara, in fata primariei si o doamana de serviciu ne arata  intrarea. Sotul, pardon, viiitorul sot ma lasa sa intru eu prima. E un gentleman. Nu s-a schimbat.
Fluturasi in stomac, ne furam priviri emotionate pe sub gene si zambim complice in coltul gurii. Emotii mari. Cum-necum, era un pas important pentru noi.
Doamna ne priveste intens.
- Mai copii, voi sigur aveti 18 ani? N-ati fugit cumva de acasa?
Noi ne uitam unul la altul si zambim.
- Am plecat de la 15, dar nu impreuna ci la Liceu. Acum insa am intrat deja in Club 25.
Doamna face vreo doua glume ca sa ne destinda, cred ca a observat ca eram cam incordati si ne pune marea intrebare.
El raspunde clar si raspicat cu un Da.
Eu ma uit la el, ii fac din sprancene, rad si zic un Da mai moale, incat domna ma mai intreaba odata. Raspund clar Da. I-am promis ca o sa-i dau emotii. Urmeaza felicitari, sampanie, la iesirea din cladire orez, petale si artificii. Facem un pic de mizerie pe acolo, ii dam 10 lei femeii de serviciu ca sa fie intelegatoare, facem cateva poze de grup si ne reintoarcem in camin, el cu un ditamai certificatul in mana si eu cu ditamai buchetele de crizanteme in mana.
Era intr-o zi de vineri, deci toata lumea a purces la munca, macar pe jumatatea de zi ramasa.
Seara, trebuia marcata, asa ca am ales sa facem petrecerea in camin. Ce restaurant, ce mancare sofisticata? Doua mese in bucataria caminului si in camera, carne la gratar, carne la ceaun cu varza si cartofi, placinte, sarmale si ceva aperitive.
A fost o distractie de nedescris. Doua zile a tinut. Am fost trecuta pragul casei, in camera de camin, am aruncat buchetul ca mai stateau, la coada, fetele sa se marite. Nu cu al meu, cu ai lor. S-a strans si darul. Cam de-un cuptor cu microunde. Asa s-a cerut dintre nuntasi. Unii mai invidiosi ne-au parat administratorului, care, om intelegator, ne-a felicitat si a zis sa nu se mai repete. Normal ca petrecerea dupa cununia civila n-o sa se mai repete. Alta petrecere cu alta ocazie nu-i deloc exclusa.

Duminica dimineata, cu mic cu mare, dar fara catel, am mers la Bucuresti sa ne exercitam dreptul de vot. 40 de insi, cu ochii rosii de nesomn si petrecareala au pus stampila pe buletinul de vot. Eram cetateni responsabili, chiar daca am ramas dezamagiti de ce a urmat, ce mai conteaza. Evenimentul ce a precedat alegerile a fost cel onorat.

 In acest moment al aniversarii cuplului pe care l-am format oficial in urma cu cativa ani, ma simt mai fericita ca oricand. Si cand zic oficial ma refer la certificat de casatorie, primarie, felicitari, "de astazi sunteti doamna si domnul...", tot tacamul adica. Cand zic fericita, fericita zic.

Nu stiu daca vom iesi, astazi, undeva, sa marcam momentul, insa pentru orice eventualitate, la loc racoros, sta o sticla de vin rosu.

18 comments:

  1. Sa-ti dea Dumnezeu sa mai sarbatoresti inca multe aniversari si sa nu-ti pierzi umorul la niciuna :)
    Primii 25 de ani sunt mai grei.... stii cum se zice :P

    ReplyDelete
    Replies
    1. ioi, pana la 25 mai sunt oho. Desi, nici nu mai stiu cand au trecut anii astia de-au trecut. Multumesc Lady, multi sa fie!

      Delete
  2. Am citit cu emotie postarea ta, si chiar ma bucura sa aflu ca dragostea exista. Numai sanatate, intelegere si copii frumosi va doresc!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Exista, draga mea, exista. Trebuie doar sa o gasesti si unii o gasesc mai greu.
      Multumesc, asemenea si tie iti doresc.

      Delete
  3. multa sanatate, viata lunga si multa, multa fericire!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc Japonezo. La fel si tie iti doresc.

      Delete
  4. Ce frumoasa este povestea casatoriei voastre civile, Tina! Un deliciu articolul, sa stii. Imi plac casatoriile simple, sarbatorite din inima. La multi ani frumosi si fericiti impreuna va doresc! Sa fii la fel de fericita, cum reiese din acest articol, toata viata. Pupici!

    ReplyDelete
    Replies
    1. ne-am tot gandit cum sa facem, cum sa dregem ca sa iasa bine si ne dadea cu virgula, eram studenti inca si desi lucram salariile erau prea mici ca sa ne permitem ceva pompos. Asa ca am adunat consiliu de urgenta - familiile si am hotarat ce facem. In 2 saptamani eram cu un certificat in mana si cu parerea ca nimic nu s-a schimbat. Cam vreo luna ne-am zis domul sotul meu si doamna mea, apoi am trecut iar la diminutivele obisnuite. Acum cand ma uit pe filmuletele de la petrecerea de la cununia civila nu ma mai opresc din ras, zici ca-i teatru. am ramas cu frumoase amintiri.

      Delete
  5. La mulți ani dragii mei! ...Să păstrați o inimă liniștită,să stați așezați ca o țestoasă,să mergeți sprinten ca porumbelul,să dormiți ca un cîne pentru a avea tinerețe ...fără bătrînețe!

    ReplyDelete
  6. Cate mai afla omu' in viata asta despre alti oameni! :) Nu stiam ca a fost asa, nici nu ma intreb de ce nu stiu, caci m.apuca regretele ca pe vremea aia nu prea tineam legatura. Oricum, faine amintiri aveti. Sa fiti sanatosi, sa va iubiti, sa va respectati si sa va ingaduiti mereu!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Eh Crenguta, nici n-aveai cum sa stii. Terminaseram deja facultatea. Eram in anul doi de master. Frumoase timpuri au fost in anii aia.

      Delete
  7. Multi multi ani impreuna sa aveti, draga mea. Cu dragoste, respect si intelegere reciproca. LA MULTI ANI! sa aveti parte de muuuulte zile senine si sa nu va indepartati niciodata prietenii din preajma!
    Sper ca la urmatoarea aniversare, sa fiti trei! ;)
    Pupici si imbratisari
    ☆★☆★☆★☆★☆★☆

    ReplyDelete
  8. Multi ani frumosi, fericiti, cu numai dragoste! Si nunta de aur sa fie la fel de memorabila! :)

    ReplyDelete
  9. Aveti amintiri frumoase care merita impartasite si cu altii. La cat mai multe aniversari fericite impreuna! :* Multa iubire si numai bucurii va doresc!

    ReplyDelete
  10. Abia azi am ajuns...si imi pare rau ca n-am fost marti aici, sa fiu alaturi de tine, de voi in chiar ziua aceea. In fine, ce sa imi mai fac autocritica...asta este. :(
    La multi ani cu multa fericire, va doresc, Tina, draga mea! Ati avut o cununie civila nonconformista si mi-a placut mult felul cum ati pus in practica evenimentul, cu mare simplitate adica. Eu insumi sunt asa, gandesc tot asa, ca o petrecere prea pompoasa e ceva care pierde din vedere exact esentialul, adica bucuria celor care isi unesc destinele. Eu asa vad... :)
    Numai bine sa aveti! Te pup inca o data!

    ReplyDelete
  11. Ce frumos! Asa spontan,studenti,v-ati gasit devreme si sa va dati seama ca vreti sa fiti impreuna o viata,asta da mare iubire!
    Sa fiti fericiti pana la 100 de ani!
    PS: Sa stii ca poze ta de pe FB m-a adus aici,esti asa frumoasa si placuta ;)

    ReplyDelete
  12. @Silving

    Multumesc Silving, ne-am gasit devreme, dar abi in al doilea an de master am facut marele pas. A fost spontan ce-i drept. Si voua, multi ani fericiti!

    ReplyDelete

Zi-mi si mie la ce te gandesti