Wednesday, July 24, 2013

Asa ar trebui

Zilele astea am intrat intr-o mica polemica cu o cunostinta, pe tema Nasii. Nasii sunt acele persoane care iti sunt alaturi la biserica, in fata lui Dumnezeu si dupa aceea toata viata. Asa ar trebui.

Aceasta cunostinta se pregateste de nunta si din discutie in discutie, mi s-a plans ca nu gaseste Nasi. Unii au refuzat-o din motive financiare, altii din alte motive, care, probabil, se trag tot din cele financiare. Si s-a gandit ea ca, la o adica, nasitul este doar o traditie si ca ar putea sa apeleze la un cuplu sau la doi prieteni care nu au nici o legatura intre ei sau oricare varianta ar fi binevenita. Adica ceva de genul martorilor de la cununia civila.

Pentru mine, Nasii au un rol extrem de important, nu sunt doar doi oameni care ne-au tinut cununiile in biserica. Nu e doar o traditie. Eu n-o vad asa. Bine, la mine nici nu s-a pus problema nasilor, din start am stiut cine vrem sa fie. Legatura dintre noi s-a stabilit pe loc si pot sa le multumesc, cu mana pe inima, pentru faptul ca au acceptat sa ne fie Parinti spirtuali. Au o anumita maturitate, superioara fata de noi, astia tinerii, desi diferenta de varsta e mica. Experienta lor de viata o pot impartasi cu noi oricand, in orice situatie. Nu am pus pret pe rolul lor de a sta in capul mesei si a pune cel mai plin plic cu bani, dintre nuntasi. Nu. Am pus pret pe ceea ce sunt ei ca oameni si daca as avea o problema, dupa parinti sau uneori inaintea lor, as cere sfatul lor.

Cand ii sunam se bucura sa ne auda, cand ne suna la fel. Atunci cand timpul nu-i de partea noastra si nu reusim sa ne auzim la un telefon, poate chiar important, nu fac mofturi pentru ca sunt destul de intelepti ca sa inteleaga ca noi suntem ca si ei, ca si toti ceilalti, sub presiunea lipsei timpului si a problemelor cotidiene. Nu ne vedem prea des, caci ne despart sute, chiar mii de km, dar si cand o facem ne lungim la vorba din placere si bucurie. Nu ne facem cadouri la sarbatori decat foarte rar, pe de o parte din cauza distantei, dar pe de alta parte pentru ca nu consideram acest aspect foarte important. Totul vine din suflet, din intelegere, din respect. Ei pentru noi, chiar sunt adevarati Parinti spirituali.

In alegerea Nasilor, voi, cei care sunteti cu un picior spre Altar, tineti cont ca obligatiile financiare ale Nasilor sunt egale cu zero. Asa ar trebui.  Ca acceptul lor, daca va fi, nu trebuie sa depinda de partea financiara. Ca prietenia cu ei este doar un punct, dar nu unul esential si decisiv.

Cei care cauta Nasi si primesc refuz, inseamna ca nu cauta unde trebuie. Uneori Nasii, la fel ca iubirea si ca multe lucruri din viata noastra, sunt mai aproape decat se crede. E posibil sa se intersecteze zi de zi, fara sa stie ca in viitor, un eveniment ii va lega.

Numai bine va doresc tuturor si un mijloc de saptamana cat mai frumos! E in plina vacanta, bucurati-va de ea!


12 comments:

  1. ai dreptate mare , dar se intampla si dupa cum ai zis , iar apoi se apropie foarte mult...asa am patit eu si nu am gresit cu alegerea :)
    nu ne cunosteam decat de putin timp , am intrebat pe nasa si ea a zis ca urmeaza sa vina acasa nasul si daca intra cu dreptul in casa , asa ramane...si asa a ramas !!! :)

    ReplyDelete
  2. Imi place cum gandesti in aceasta privintaa (ca si in rest) ... ai dreptate: nu ar trebui sa prevalezul finantele, ci relatia pe care o ai sau o poti avea cu acele 2 persoane care vor fi alaturi de tine toata viata.

    ReplyDelete
  3. Eh, mi.ai luat.o inainte, caci ma gandeam sa fac un sondaj printre prieteni si cunoscuti si sa.i intreb de calitatile si defectele nasilor lor. :D Asa ca iti multumesc pentru ca mi.ai citit gandurile. :)) Iar cunostintei tale o sa.i spun ca e musai ca nasii sa fie cununati, ca sa poata cununa la randul lor.

    Oricine isi asuma rolul de nas, fie de cununie, fie de botez, trebuie sa fie constient de responsabilitate, pentru ca raspunde pentru fini in fata lui Dumnezeu, din punct de vedere duhovnicesc. Deci nu banii ar trebui sa fie un criteriu in alegerea nasilor, desi stiu ca se practica, din pacate...

    Promit sa povestesc mai multe dupa data de 17 aug, cand vom deveni parinti spirituali! Trebuie sa.mi fac timp sa revin pe blog! Te pup!

    ReplyDelete
  4. Si sora mea a intampinat refuzuri din partea unora pe acelasi motiv (financiar, vezi Doamne), cand ea a specificat clar ca nu asta o intereseaza si ca nu pune pret pe asa ceva. Mi-a fost asa mila de ea, saracuta, era atat de suparata ca ii venea sa amane nunta :)) Insa, la nici o saptamana dupa ultimul refuz, soacra-sa i-a facut cunostinta cu o pereche de tineri cu care s-au inteles de parca se cunoasteau de ani de zile si care le-au devenit nasi. Sunt de varste apropiate si vorbesc mereu cu drag la telefon, se sfatuiesc, abia asteapta sa se revada, etc.
    PS: Se vad cam rar pentru ca sora-mea sta in Italia si nasii aici, in Romania, dar tot au o relatie frumoasa.

    ReplyDelete
  5. Subscriu celor scrise de tine, dragă Tina, nașii sunt părinții spirituali și trebuie să le fie aproape tinerilor căsătoriți, mai mult ca prieteni, da sfătuitori, decât ca...sponsori. Noi n-am făcut nuntă clasică, n-am avut nuntași, a fost simplu, în familie, dar la biserică am avut, ca nași, pe cea mai bună prietenă a mea, Monica, atunci necăsătorită, dar însoțită de prietenul ei. Așa că avem cei mai apropiați mie nași, nașa fiind cea mai veche și bună prietenă, pe care n-aș schimba-o, iar prezența ei a fost mai caldă și mai apropiată decât a altora și așa va fi mereu. O seară minunată de vară îți doresc!

    ReplyDelete
  6. Tina, poate ca acesta, despre care vorbesti, ar trebui sa fie rostul nasilor. Insa...nu doar de azi ci aproape dintotdeauna, s-a cautat ca nasii sa fie persoane ceva mai potente, influente... deci nasii sunt in general alesi din interes, fara a se tine cont de afinitati. Daca exista si afinitati, cu atat mai bine.
    In ultima vreme nasitul imi pare ca devine o traditie oarecum depasita... In primul rand multi oameni nu mai fac nunta la biserica deci chiar considera ca n-au nevoie de nasi...
    Cred ca prietena ta poate face ceea ce gandeste. Se practica si asta, nu sunt ei primii cu acest necaz. Sora mea a ramas fara nasi cu doua saptamani inainte de nunta. S-a oferit o matusa a sotului ei sa le fie nasa, cu sotul ei, desigur. Deci situatii din acestea se mai intampla.
    Nu trebuie sa te necajesti din pricina ei. Fiecare cuplu face ceea ce considera si ceea ce crede ca poate sau i se potriveste. :)
    O seara cat mai frumoasa, draga mea!

    ReplyDelete
  7. Eu nu prea sunt traditionalista si tocmai de aceea m-am casatorit doar civil. Desigur ca fiecare trebuie procedeze asa cum vrea si asa cum i se potriveste.
    Insa sunt de acord cu tine, nasii ar trebui sa-ti fie prieteni in primul rand si nu alesi din considerente financiare sau obligatii. Desi cum spune si Elly mai sus, cam dintotdeauna si de majoritatea persoanelor nasii au fost alesi din interes.
    Seara placuta draga Tina!

    ReplyDelete
  8. Aşa înţeleg şi eu relaţia cu naşii.
    Mă bucur să-ţi fiu alături! :)
    Te pup cu mare drag!
    Weekend cât mai plăcut!

    ReplyDelete
  9. ma bucur ca ai convingeri asa de sanatoase care te ajuta in viata sa mergi pe drumul cel drept! iti doresc toate cele bune!

    ReplyDelete
  10. Iti poti închipui ca dupa 35 de ani tot mai avem legaturi cu nasii nostri? Dar ca în viata de fiecare zi, exista oameni si oameni!
    Te pup Tina, vara frumoasa!

    ReplyDelete
  11. Ai descris o relaţie ideală. În realitate, nu e mereu aşa cum îţi doreşti.

    ReplyDelete

Zi-mi si mie la ce te gandesti