Friday, September 27, 2013

Daca tot n-o putem lungi, hai s-o facem lata!

Ma apuca, cateodata, dor de mama pe ruseste, vorba moldoveanului, care, nu ma intrebati, ca habar nu stiu de unde vine, dar se refera la starea aceea de continua nostalgie. In fine, astazi, intamplarea intamplatoare face ca, in timp ce cautam o melodie pe youtube, sa dau peste imnul Moldovei, pe care il puteti citi sau reciti aici sau asculta aici. Cum va spusei (am dat-o si in olteneste, dupa cum vazurati), nostalgiile mi-au gadilat neuronii obositi si asteptatori de Happy Weekend. No, si daca tot am dat de imn, hai sa-l ascult pana la capat, ca tot nu-l mai ascultasem de o haba de vreme, cred ca, inca, de pe vremea cand il inganam, la careu, in prima zi, dintr-un nou an scolar.

Niciodata nu i-am patruns sensurile versurilor ca astazi, mai ales la strofa cu "Limba noastra-i foc ce arde/ Intr-un neam ce fara veste/ S-a trezit din somn de moarte/...". S-a trezit? Pe bune? Cand? Poate atunci cand o gloata de somnambuli au dat foc Parlamentului si Guvernului? Dar daca erau somnambuli, inseamna ca nu erau treziti, nu-i asa?
Or la versurile "Limba noastra-i frunza verde..." si gandul mi s-a dus la saracu Mateevici, care probabil nu s-a gandit ca eu o sa ma gandesc, atunci cand citesc acest vers, ca si alor nostri le cam place de Mary si Ana, acum ca s-au mai scumpit accizele pentru tutun si alcool. Cred ca nostalgia si nebunia vine de la soarele tomnatic de afara, soare care isi trage sufletul inainte de bruma care se asteapta.
Imnul asta este un elogiu adus limbii romane, desi in versuri nu e explicit acest lucru. Dincolo de legaturile pe care le-am facut eu, asa, din prea multa nostalgie, versurile sunt dragute si te ating la inima, mai ales daca porti in suflet dorul scumpului grai al copilariei. Nu pot sa constat decat ca avem o limba frumoasa, pacat ca e stalcita si agresata continuu de niste indivizi care nu apartin nimanui, decat propriului egoism si incearca din rasputeri sa ne stearga din minte si ultimul dram de identitate nationala mostenita de la bunici.

Si ca sa-mi treaca scarba in bucurie si nostalgia in veselie, m-am amuzat cu cateva bancuri cu si despre moldoveni:

Un roman. la Chisinau se apropie de un localnic:
- Nu vă supărati, caut magazinul "Lumea copiilor"!!.
Moldovanul:
- Nu mă supăr, căutati-l.
................................................................

Stefan cel Mare la razboi:
-Pi cai, osteni!

-Si io picai, Maria Ta!
................................................................

Intr-o dimineata inainte de lupta Stefan cel Mare aduna armata si intreaba:
-Cine a baut aseara ?Nici un raspuns.
-Cine a baut aseara intreaba a doua oara.Tot nici un raspuns .
-Cine a baut aseara intreaba nervos a treia oara.
Din formatie iese un soldat pirpiriu si spune:
-Eu MARIA TA !

-Hai sa ne dregem , ceilalti la LUPTA !
..............................................................

Deviza moldoveanului --

" Viata-i scurta. Daca tot n-o putem lungi, hai sa o facem lata!"

Elly, draga mea, la multi ani fericiti! Restul mesajului de felicitare l-am lasat chiar la tine pe blog.

Monday, September 23, 2013

De la un timp se vinde in magazine

Vorbea Adelina Iliescu, acum cateva zile, pe blogul ei, despre arta de a muri, cu statistici cu tot, despre batranii care mor singuri prin spitale sau mai rau, in singuratate, pe strada, etc.

Ei, macar, au apucat sa-si traiasca niste zile mai multe. Noi tinerii nu stim nici daca apucam ziua de maine. Un exemplu sumbru pe care il traiesc de de vreo saptamana. In una din zilele saptamanii trecute, am mancat niste capsune (am o dilema cu corectidudinea acestui plural, capsuni sau capsune, mi se pare ca amandoua variante sunt acceptate, dar e un alt subiect de discutie), iar dimineata m-am trezit cu dureri in gat si pe cerul gurii, apoi am simtit ca si buzele imi sunt inflamate si pline de besici.
N-am alergie la capsune, cele de acasa mi-au indulcit copilaria cu aroma lor savuroasa, dar cred ca astea au fost stropite cu vreo substanta care mi-a provocat nebunia. Si ce daca le speli, tot degeaba, ca substanta nu e doar la suprafata.

Mergi in magazin ca sa cumperi un produs de care ti-e pofta sau ti-e foame si poti sa nu mai prinzi dimineata urmatoare, fara sa apuci sa-ti faci o retrospectiva a vietii tale, fara sa apuci sa le spui persoanelor dragi cat tii la ele.

Produsele astea pline de aditivi si substante care pot genera boli sunt doar cateva dintre cele care pot "taia ata mult prea devreme", vorba Adelinei. Ca nu avem destule accidente si morti bizare si fara rost. Majoritatea medicilor indeamna, prin toate revistele, sa ducem un mod de viata sanatos, sa mancam sanatos, sa mancam cat mai multe fructe si legume, carne cat mai slaba. Bio ar fi recomandata. e mai scumpa, dar e mai sanatoasa. Eh, serios? Pe cutia cu oua scrie Free Range, dar sarmana gaina care a facut oul respectiv, a vazut oare vreodata, cum e sa scurmi in tarana ca sa cauti viermisori? Nu de foame scurma gainile, ci de placere. Iar cea de a facut oul al carui continut s-a tavalit prin unt, in tigaie, nu cred ca a vazut in viata vietilor ei viermisori.


Ce stiu ei, englezii astia, ce-s alea produse bio? As da iama prin beciul de acasa. M-as insanatosi pe loc, numai respirand.

Pe caserola de capsune scrie Bio, asa de Bio ca am facut alergie. Dupa ce mi s-a inflamat gatul, baza limbii, limba, gingiile, a venit si randul buzelor sa fie afectate. Buza inferioara a avut cel mai mult de suferit. A crescut in volum de parca as fi fost la salon sa-mi injectez botox. Nu ca m-as plange de dimensiunea ei naturala, insa dupa aceasta sedinta de botox cu alergie, or invers, buzele Angelinei Jolie erau mici copile pe langa ale mele. Am tuguiat usor boticul ca sa semene cu al celebrei acrite si acum mi se pare ca deja m-am prea obisnuit sa le tin asa incordate. Analgezicele si antiinflamatoarele mi-au tinut de cald, ca sa zic asa, insa, in ultimile zile ma simt usor drogata. N-am luat multe, decat vreo mana de pastile si pastilute. Si norocul norocului, am dat peste un doctor care mi-a prescris paracetamol. Cica-s racita. IoI. Racita, neracita, ca n-am apucat sa mi se cante prohodul, paracetamolul a avut si partea lui buna. Macar am scapat de febra si dureri de cap.

Medicii si nu numai, recomanda fructe si mancare sanatoasa, care mancare o cumparam din supermarket, are gust de plastic si provoaca alergii, oricat de Bio ar fi, n-au vitamine si nutrienti necesari bunei functionari a organismului.

Deci, in concluzie, mancam mult si bine, aditivi si substante nocive, ascunse sub ambalaje ale produselor pe care creerul nostru pofticios si nestiutor ne indeamna sa le cumparam, produse care in amintirea noastra se asociaza cu bunatatile oferite de natura darnica, pe pamanturi manoase, lasate astazi de izbeliste. Ne mintim pe noi si ne fraierim si creerul. Cumparam boala din magazine.

Si tot in concluzie, totu-i bine cand se termina cu bine, eu ma fac bine si ma uit cu regret in oglinda ca botoxul meu se duce de tot.
Sanatate va doresc si sa aveti un inceput de saptamana cat mai frumos!


Sunday, September 22, 2013

Astept concurenti pe masura

Acum cateva zile Kadia ne-a provocat sa facem un test, prin care sa aflam cat de bine facem diferenta intre nuante. Cum eu nu sunt tocmai buna sa le numesc, se pare ca vad destul de bine diferenta dintre ele. Facand testul m-am ales cu un onorabil punctaj 8, in conditiile in care cel mai bun punctaj este 0, iar cel mai slab pentru categoria mea de varsta este 198857. Iar eu am 8! Eh, ce mandra mi-s!

Pentru ca n-am stiut care-s butoanele pe tastatura ca sa fac un ScreenShoot (mi-am dat si o palma peste frunte si am exclamat si un Dîîîî. Hai ca am gasit si un "i" cu tot cu acoperis ca sa iasa "î".) am facut o poza cu telefonul. Sotul, daca era prin preajma, m-ar fi cicalit, dar m-ar fi ajutat. Era musai sa am dovada la mana, ca odata are omul norocul incepatorului. As fi refacut eu testul, dar poate nu intodeauna am momente din astea sclipitoare. Ca sa nu va mai spun ca testul l-am facut pe semiintuneric, cu ochii chioras de oboseala. Va imaginati ce privire geniala am.


Ei, daca vreti sa incercati si voi, sa va verificati capacitatea de a face diferenta intre nuante, intrati pe Xrite. Nu va buzunareste nimeni, nu va faceti griji. Daca ati facut testul astept sa-mi omorati si dramul asta de genialitate, printr-un simplu comentariu.

La Mirela puteti afla mai multe informatii despre nuante, asta asa pentru cultura voastra generala. E fain articolul.

Noi doi si restul lumii

Ma uit la poze vechi si realizez ca am trait atatea momente impreuna. Momente frumoase, momente de neintors. Sunt atatea lucruri noi pe carea le-am facut pentru prima data, alaturi de tine, incat, as vrea sa dau timpul inapoi ca sa le mai simt odata mirosul. Ma simt fericita ca imi pot oglindi chipul in ochii tai verzi si limpezi, ca imi pot alina agonia in bratele tale blande si puternice, ca zambetul tau imi lumineaza gandurile care imi tulbura zenul si ca alaturi de tine, lucrurile sunt mereu noi...


Lucrurile noi si vechi savurate impreuna, deopotriva miros a inceputuri. Primul miros de shaorma, l-am simtit alaturi de tine, cand ne-am intalnit pe scarile Facultatii de Economie si m-ai intrebat daca mergem sa mancam ceva. Ne cunostean de cateva zile, eram infometata, dupa ore si nestiind orasul, am acceptat. Miros greu de cartofi prajiti, stins in sos de tzatziki.

Mirosul marii era pentru mine un lucru nou si necunoscut. Alaturi de tine, mi s-a imbibat in respiratie, clatindu-mi plamanii de praful orasului. Parfumul ei revigorant si vioi, de un albastru infinit, m-a facut s-o iubesc in fiecare vara, alaturi de tine.

Era o zi umeda de februarie. Zapada se topea sub talpa schiurilor. Si muntele vazut prima data de aproape mirosea a ceva nou, un miros curat, reconfortant, lemnos, de brad si lichen, miros pe care il asociez cu parfumul Eau des Merveilles, creat pentru Hermes de catre parfumierii Ralf Schwieger si Nathalie Feisthauer in anul 2004. Parfumul e o explozie de energie pozitiva. Vetiverul, lichenul si mirosul special de cedru ii da un caracter vibrant si racoritor ca note de baza, insa portocala, lamaia, ambra si piperul iti incanta simturile ca o briza calda de vara.


Mirosul pub-ului englezesc l-am simtit prima data tot fiind cu tine. Implineam doi ani de cand tot experimentam mirosuri de lucruri noi impreuna. Acolo mirosea a bere si a lemn. In jur o lume straina si simteam ca suntem Noi doi si restul lumii. Ne-a placut. Am revenit si nu ne-am mai dat dusi.

Si aroma propriei case am savurat-o impreuna, atunci cand mirosul de curat si nou al peretilor si-a intampinat stapanii. Sa devenim proprietarii acelor pereti era un lucru cu totul nou pentru noi. Mirosea a bucurie si a "in sfarsit un loc al nostru". Acesta e cel mai ametitor parfum, pe care, insa, inca, n-am apucat sa-l respiram din plin.

Alaturi de tine, am experimentat cele mai fine mirosuri de lucruri noi si continui s-o fac. Mereu si mereu, acestea imi incanta simturile, invaluindu-le in amintiri placute care peste ani vor deveni niste povesti spuse nepotilor, in serile cand ii voi mangaia pe crestet si ii voi saruta de noapte buna. Acel moment, probabil, va deveni un alt moment de neintors, nou si totodata vechi.

Astazi condeierii povestilor parfumate scriu o noua fila. De data aceasta, este vorba despre tema aleasa de Sonia, Parfumul lucrurilor noi. La Mirela, gasiti si alte povesti parfumate a lucrurilor noi.

Friday, September 20, 2013

Masina cu 7 roti si un barbat

Omul e o fiinta geniala. Intotdeauna va gasi o iesire dintr-o situatie aparent fara iesire. Va improviza si va aduce totul in favoarea sa. Ziceti si voi daca nu e asa, urmarind imaginile de mai jos, astazi din categoria "masina mea":

Cand te lasa o roata, o inlocuiesti cu inca 4 plus un om:









Si poate un banc sau doua va inveselesc weekendul. La Elly gasiti mai multe caci incepe Happy Weekend.

Un tip opreste un taxi. Merg ei ce merg, si-n fata apare o intersectie
cu semaforul pe rosu. In loc sa franeze, soferul accelereaza si trece pe
muchie de cutit prin intersectie. Pasagerul, alb ca varul striga:
- Ce faci dom'ne, esti nebun?! Era sa ne ciocnim !
- Lasa, domnu' ca stiu eu ce fac; eu sunt meserias...
Mai merg ei o bucata de drum. Din nou o intersectie, si din nou pe
rosu. Cu aceeasi tehnica, soferul trece in viteza, evitand in extremis
accidentul.
Pasagerul, cu tahicardie, striga:
- Ajunge omule! Esti asasin sau ti-ai iesit din minti? N-ai vazut ca
era rosu?!
- Sefu', nu-ti fa probleme ca stiu eu ce fac. Dom'ne, eu sunt
meserias...
Dupa inca o portiune de drum apare o intersectie cu verde.Taximetristul, in
loc sa continue, franeaza brusc - fara sa intre in intersectie.
Pasagerul nu se abtine:
- Acum chiar ca nu te inteleg! De ce nu treci, ca doar e verde ?
- Aha ... las' ca stiu eu ce fac. Daca vine cumva un meserias de pe
dreapta ?
...............................................................................

Un mercedes mergea linistit cand din spate apare o masinuta mica in viteza.
Ajunge in dreptul mercedesului si soferul striga:
- Cunosti marca Toppolino ?
Cel din mercedes se enerveaza si accelereaza.Dupa un timp masinuta apare iar soferul striga iar:
- Cunosti marca Toppolino ?
Totul se repeta inca o data. Mercedes-ul nervos nu se mai intrece cu soferul nebun, il lasa in plata Domnului si isi continua drumul.
Dupa 5 minute vede pe marginea soselei masinuta facuta praf si langa ea soferul intins pe iarba.
Mercedes-ul opreste si il ia pe accidentat spre spital. Pe drum il intreaba:
- Acum te-ai calmat cu marca ta ?
Ranitul raspunde:
- Credeam ca stiti unde-i frana.

..............................................................................

Care este cea mai lunga masina din lume?

-Trabantul - 3m masina, 10m fumul!

Thursday, September 19, 2013

Reflexia normalitatii

Nunta este un eveniment de acceptare, maturizare si responsabilitate pentru un om, chiar si in acest secol al schimbarilor si modernitatii. Unii spun ca nu se vor casatori niciodata, ca nu vad rostul unei hartii or al unei ceremonii de uniune cu Dumnezeu, altii aleg sa-si uneasca destinul cu o persoana de acelasi sex, chiar daca legea pe plaiul mioritic nu permite asa ceva. Unii abia asteapta sa-si organizeze nunta, altii sunt ingroziti de acest moment. Dincolo de aceste constatari, fotografiile de la nunti, raman a umple conturile faisbuciste si nu numai, cu momente superb surprinse or dimpotriva haioase si chiar jenante. La unele te uiti cu uimire, cu jind, cu admiratie, la altele din contra.
Poza care, astazi, participa la Reflexii in oglinda, m-a lasa fara cuvinte. E una dintre cele mai romantice poze pe care le-am vazut.


P. S. Nu-i asa ca-i mai frumos sa vezi un barbat si o femeie in rol de miri, decat doi barbati ori doua femei? Sunt carcotasa? Poate ca... insa imi exprim preferintele fara a jigni, apropo de emisiunea aia noua de la Pro TV. Nu ma uit la tv decat cu rare exceptii si credeti-ma ca aceasta emisiune nu face dintre ele. Exceptia este, insa, faptul ca, un titlu de pe mail mi-a atras atentia. Era legat de nunta lui Nicusor, fost concurent la MasterChef, emisiune pe care am urmarit-o din dorinta de a mai invata ceva nou in bucatarie. Si curiozitatea m-a manat sa-l vad in ipostaza de mire. Proasta idee, caci mi-a fost dat sa vad in acea emisiune si doi barbati cum se saruta. Nu am nimic cu ei, atata timp cat isi pastreaza preferintele in intimitate, insa consider ca ProTv-ul a exagerat, prezentatad o astfel de nunta, punand pe prim plan raitingul si nu unul dintre scopurile televiziunii, cel de educare a maselor.
Voi ce parere aveti in aceasta privinta, a relatiilor dintre persoane de acelasi sex?

Friday, September 13, 2013

Un nou atentat!

S-a intamplat aseara, in jurul orei 23.00, ora locala a Londrei. Cand, sa sting lampa de masa, ma lovi, din senin, drept in mijlocul burtii, o foame de mai mare dragu'. Fara sa bata la usa. Asa, poc si gata, foaaaaameeee. Sting, totusi, lampa, cu gandul ca prin intuneric se sperie si pleaca. De unde, a inceput sa traga de mine, nelasandu-ma sa dorm. Mi-a dat si doua picioare de am sarit din pat, aterizand fix langa frigider. Asa ca am atentat la frigider. Nu mai adormisem cu burta plina de cand am concluzionat ca cele 2-3 kg in plus nu mai incapeau in hainele mele si ca nici de colacelul de salvare nu mai aveam nevoie. Nu ca as fi invatat sa inot, insa daca ma duc la piscina sau la mare stau mai mult ca "latusca" la mal. Asa ca, ce nevoie am eu de colacel?

In intunericul din bucatarie, crap usor usa frigiderului si de acolo se iveste o raza de lumina. Ma ademeneste. Exact ca in  unele filme de comedie, ca in filme de groaza n-am vazut. Va e cunoscuta, probabil, imaginea in care doamna cica e la regim sau mananca sanatos, insa noaptea, cand toti ai casei dorm neintorsi, ea se strecoara in bucatarie, ba nu, in frigider, si, de cele mai multe ori, este prinsa cu "pufusor pe botisor" ca vulpea din fabula aia. Pe mine nu m-a prins, dar sotul s-a prins unde am sters-o din pat asa repede si m-am intors asa greu. La baie fusesem inainte, asa ca n-aveam cum sa ma mai duc odata, iar unica varianta care ramanea in picioare era frigiderul. Scumpul de el, s-a facut ca doarme dus si eu l-am lasat sa creada ca eu cred ca el doarme. Nici n-avea rost sa ma complic cu situatii de genul "nu-mi dai si mie un crenvust?".

A spus cineva ceva de o shaorma?
Ma benoclez in frigider, dar nimic nu ma atrage. Mi-e pofta or mi-e foame? Ca daca mi-e foame, mananc orice am la indemana, insa daca mi-e pofta, apoi mi-e pofta. Acum nimic nu ma tragea de maneca. Salam, sunca, branza, cascaval, smantana, ardei, rosii, masline, prajitura, ciocolata, tocanita sau poate un castravecior murat? Ce patina mea, vreau sa mananc la ora aia?

Si deodata imi rasare in minte ideea. Clara, sincera si nevinovata. As manca o shaorma. Da, mie imi place shaorma, in special cea cu sos tzatziki. Am mancat una buna intr-un local din Bucuresti, da buna tare. De cate ori o sa ajung in Bucuresti, o sa trec pe acolo ca sa mananc shaorma. E printre putinele care imi plac, pe langa shaorma facuta acasa. Nu stiu numele localului, stiu doar sa ajung. Drumul l-am memorat din intaia data cand m-a dus Sotu', pe atunci doar iubi. E prin zona Piata Unirii, dar ce mai conteaza. Aseara conta pofta de care va ziceam mai sus.

Ti-am zis ca nu vreau mancare de pisici!
Vreau o shaorma cu pui de soarece!
N-am mai mancat o shaorma de mai mult de o jumatate de an. Aseara ar fi mers si una mai proasta, din aia de ti-ar fi curs sosul printre degete, de care ne povestea, cu ceva timp in urma, Vienela sau una din bancurile Mirelei. Dar de, la englezi nu gasesti shaormarii nici ziua, d-apoi la 11 noaptea.

Si asa cum am atentat eu la frigiderul meu, asa a atentat si resemnarea la mine. Am pus o chifteluta in gura, un castravecior marinat, am clatit din abundenta cu apa si am mers in pat. Am adormit visand shaorme care erau atat de mari, incat ma acopereau si nu mai puteam sa respir. Dimineata m-am trezit ca pofta fuse si se duse...

In concluzie:
Isus si Sf Duh stateau si se uitau la TV. La un moment dat, suna cineva la usa si se duce Isus sa deschida. La usa, Mahomed. Se intoarce catre Sf Duh si intreaba:
- Ai comandat shaorma?

Mai multe glumite si multa veselie gasiti la Elly. Incepe Happy weekend!


Friday, September 6, 2013

Cine a zis ca femeile nu pot parca?

Zilele trecute m-am aventurat intr-o discutie despre femei la volan cu mai multe reprezentante ale celor despre care se spune ca sunt "venite" de pe Venus. Eu care n-am carnet, inca (n-am gasit suficiente motive sa ma inscriu la scoala) am inceput chestionarea.

Zic, mie mi-e frica sa urc la volan, de aceea, inca n-am dat de carnet. Voi cum va simtiti la volan, intreb.
- La volan ma simt ca o zeita. Eu merg si sotul se roaga, primesc raspuns de la o doamna cu "experienta" de cativa ani de sofat si luat bordurile in bara de protectie.


-Voi cum va descurcati la capitolul concentrare, sunt tocmai 3 pedale, un schimbator cu tocmai 5 viteze, o gramada de butoane si pe langa toate si cateva oglinzi...
- ... oglinzile sunt o inventie geniala pentru ca asa reusesc sa nu-mi intind rimelul aiurea, or rujul...


- Cum e mai usor sa parchezi, cu fata sau cu spatele?
- Cu fata clar, pentru ca vad in cine ma opresc, imi raspunde cineva.
- Cu spatele e mai usor, dai in spate pana face "poc", primesc alt raspuns.


Detaliile picante pe care le-am mai primit, le pastrez pentru mine, ca sa nu sa se sesizeze careva, dar va pot linisti - in viitorul imediat n-o sa ma intalniti in trafic, cu toate insistentele sotului de a da la scoala de soferi. Probabil, El isi doreste sa scape de "ajutorul de sofer", or daca nu sa scape, apoi, macar, sa se introduca centura cu noul design creat, special pentru femei. Ii si vad zambetul multumit cand mi-as pune centura.


Si ca sa fim in tandem la Happy Weekend, va propun si un banc cu o blonda la volan. Asta ca sa fie treaba treaba.

O blonda la volan! Brusc, loveste un camion!
Soferul ii face semn si intra impreuna intr-o parcare! Ies din masini!
El ia o bucata de creta si deseneaza un cerc pe asfalt! O pune pe blonda sa intre in cerc si ii spune ca nu are voie sa-l parasească deloc! Blonda il asculta!
Furios, el se duce la masina ei si ii taie toate cauciucurile!
Blonda incepe sa ra
da!

Asta l-a facut si mai nervos pe soferul de camion! S-a intors si i-a spart absolut toate geamurile de la masina!
Blonda rade isteric si de data asta!
Omul cedeaza si o intreaba:
-De ce naiba razi in halul asta?
Blonda raspunde zguduindu-se şi mai tare de ras:
-Pai când te-ai intors cu spatele am sarit de trei ori in afara cercului!