Saturday, August 31, 2013

Emotie in prima zi

E ultima seara de vara din acest an. Acum niste ani m-as fi bucurat. M-as fi bucurat pentru ca mi-ar fi fost dor de colegii de scoala. In Moldova, scoala incepe la 1 septembrie, deci, maine ar fi fost pentru mine, prima zi de scoala, dintr-un nou an. Si cand zic scoala, ma refer la toate ciclurile, de la gimnazial, liceu, facultate, master. Toate incep odata, la 1 septembrie. Pentru mine nu mai este, insa pentru alti zeci de mii de copii si tineri, maine este prima zi de scoala. Bine, nu chiar maine e prima zi de scoala, caci maine e duminica si probabil 1 septembrie va fi pe 2 septembrie, dar nu conteaza. Pentru unii e prima zi de scoala in sensul ca chiar e prima. Bobocii din clasa intai maine-poimaine vor recita primele poezii in fata careului cu Asi, viitori oameni de afaceri/invatatori/ jurnalisti/ministri.

Poza nu-mi apartine
Sensul de "maine e 1 septembrie", mie personal imi rascoleste niste coarde sensibile. Pentru ca imi aminteste de scoala, de colegi, de emotia cu care recitam poezii in fata intregii scoli, de mirosul buchetelor de crizanteme pe care le dadeam dirigintei, de toamna in general.

De ce nu ma bucura toamnele? Dar n-am zis ca nu ma bucura, ci ca ma bucurau inainte mai mult decat ma bucura acum. Inca nu m-am saturat de vara, inca n-am profit de soare suficient de mult, atat cat mi-as fi dorit, inca nu sunt pregatita pentru o noua runda de frig, ploi si ceata, inca ma inspaimanta gandul ca daca e toamna, anul calendaristic e pe sfarsite, un nou an din viata noastra  e pe duca si ca timpul trece prea repede si ca in toamna iti numeri recolta sau bobocii si ca ma ingrozeste melancolia pe care mi-o provoaca toamnele, or romantismul, or...

Toamnele, in general, imi provoaca un disconfort spiritual, de pe vremea cand incepea scoala. Desi, imi doream reintalnirea cu colegii, imi displacea ca reincepeau lectiile, desi imi placea sa stau la povesti cu colegii, sa ne aratam noile achizitii vestimentare, caci era musai ca de 1 septembrie sa mergem la festivitatea de inceput de an in toale noi, uram sa scriu compuneri cu ce am facut in vacanta. Ce pot sa fac in vacanta? Exact acelasi lucru pe care l-am facut si cu un an inainte, cu o singura deosebire - la tabara intalneam oameni noi. Asa arata vara pe atunci, acum e cu totul altfel. Inseamna multa munca si o caldura infernala, poate o scurta vacanta pe undeva si iar munca. Am deviat putin de la toamne, caci incerc sa-mi dau seama daca imi mai plac verile de acum. Cred ca, de fapt, nu-mi place viata de om matur, om cu probleme si greutati, om cu responsabilitati. Cred ca prefer viata fara griji din copilarie. Cine n-o prefera?

Revenind la toamne, cand Mirela a anuntat tema din Clubul Condeielor Parfumate ca fiind Parfumul ceturilor toamnei, primul gand care mi-a venit a fost sa scriu despre prima zi de scoala, prima zi din clasa intai. Mirosul de toamna ma duce cu gandul la mirosul condeielor, a cernelei, a hartiei de caiet proaspat scos din ambalaj, mirosul manualelor prafuite aduse din biblioteca scolii, dar nu numai. Toamna nu miroase doar a scoala, desi eu mai mereu ma intorc acolo cu gandul. Insa, nu am putut sa scriu doar despre acea zi caci parfumul toamnei imi evoca si alte amintiri.

Poza nu-mi apartine
Toamna mai miroase a struguri copti, a mere rosii, a must dulce din struguri, a rosii puse la murat, a nuci si a placinta cu dovleac. Toamna de aur era sarbatoarea care deschidea sezonul petrecerilor scolare, de grup, unde fiecare clasa concura cu restul la pregatirea celei mai originale, interesante si bine amenajate mese sau stand care sa reprezinte cel mai bine bogatiile toamnei. Parintii pregateau si prajituri din care ne serveam intre noi. Urma un soi de parada a costumelor cu tenta de toamna, impodobite cu frunze galbene si flori de crizantema. Iar la final, dupa un scurt recital de poezii si melodii de toamna, urma dezmatul la seara de dans, numita de noi - DISCOTECA. Nu stateam noi mult sa ne fataim pe ringul de dans, caci cum soarele cadea spre asfintit, directorul ne inchidea usa scolii in nas si cu mic cu mare ne caram pe la casele cui ne are. Insa, a doua zi aveam ce povesti si ce ne mandri cu premiul I, or cu picturile de toamna pe care, directorul (fostul), profesor de desen si de matematica (nu ma intrebati care-i legatura), le lasa toata toamna, intr-o mini expozitie de pictura pe holul de la intrarea in scoala. Toamna, eu aveam cele mai multe desene la expozitie, caci imi placea sa tulbur in culori, imaginea ca de miraj a toamnei in Moldova.

Toamna clar, mai miroase si a crizanteme. Nu concep toamna fara parfumul acestor flori, un parfum ierbos si amarui.

Am crescut, iar la liceu toamnele nu prea mi-au lasat amintiri, mai mult primaverile. La liceu toamnele erau prea scurte, nu stiu de ce. Ce imi amintesc sunt doar plimbarile lungi prin parc, pe aleele pline de frunze galbene, cu mirosul racoros si umed al unei cete nu prea desnse care ma indemna la meditatii si la scris poezii de amor, asezata pe o banca retrasa, or plimbarile galagioase cu prietenele, plimbari care se lasau cu tavaleli prin frunzele uscate.

Dupa liceu toamnele au devenit toate la fel. Uneori nici nu mai fac diferenta intre o toamna tarzie si o iarna intarziata, or o vara tarzie si o toamna intarziata, doar mirosul usor dulce-amarului, rece si umed imi mai aminteste ca e toamna in calendare, dar nu si in sufletul meu. Nu acum, nu inca.


Parfumul care ma duce cu gandul la toamna este Sensuous de la Estee Lauder. Parfumul cu note lemnoase poarta sloganul "fiecare femeie il poarta in felul ei" si a fost lansat in 2008. Parfumul are ca note de varf miros de magnolie si petale de iasomie. Sufletul parfumului contine note lemnoase si ambra, iar baza parfumului miroase a lemn de santal, piper negru, mandarine si miere.


25 comments:

  1. Pe mine blogosfera m-a invatat sa iubesc toamna. Pana sa citesc textele si implicit gandurile bloggerilor, toamna era sinonima cu depresia, introspectia si tristetea. Cu angoasele puternice provocate de ploile reci, nesfarsite de noiembrie. De cativa ani , vreo doi sa fie, am inceput sa vad frumusetea toamnei. Sa-i vad blandetea si bogatia. Cred ca asa m-am si indragostit de fotografie, iubind toamna...
    O toamna frumoasa, cu multe realizari si zambete iti doresc, Tina. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Pentru mine, inca este egala cu depresia. Am vrut sa fiu mai fina si i-am zis melancolica, dar de fapt toamna sunt mai in depresie. Vara e mai pustiu in blogosfera si poate ca si eu o sa incep sa iubesc toamnele din acelasi motiv ca si tine.

      Delete
  2. Și iată-ne alături de o nouă toamnă, despre care atât de sensibil ai scris, Tina dragă, evocând acele timpuri în care erai fericită de reîntâlnirea cu colegii...Nu știam că școlile încep în aceeași zi toate la voi, în Moldova, nici că ziua este 1 Septembrie! Așa marchează și mai clar venirea toamnei aurii. Simt parfum de struguri, mere și nuci, de toamnă bogată, aici, la tine. Îmi place mult Sensuous de Estee Lauder, o alegere foarte potrivită! Tina, să ai toamnă bogată, calmă, aurie și îmbeșugată! Mii de îmbrățișări! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mirela, acelasi lucru iti doresc si tie, inzecit mai mult. Eu, din pacate, sunt alergica la mirosuri, la parfumuri. Sunt foarte putine parfumuri pe care PH-ul meu le accepta. Sensuous nu este unul dintre ele, desi imi place foarte mult.

      Delete
    2. Tina, există și parfumuri ”non allergenics”. Îți dau pe grupul de pe Fb adresele lor, să nu se creadă că fac reclamă. Condiția este să nu fi alergică și la polen, la flori, câmpuri, deoarece ele se fac din flori naturale. Sunt și foarte plăcute, nu doar mult mai sănătoase! Trimit și mai multe îmbrățișări! :)

      Delete
  3. Toamna-i doamna, cu desavarsire doamna. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ai dreptate, daca o comparam cu o femeie.

      Delete
  4. O temă generoasă şi frumos abordată de tine! Toamna, ca oricare anotimp are şi plusuri şi minusuri, depinde de fiecare cum o percepe, cum o simte şi se simte. Nu e încă timpul pierdut şi te poţi bucura de soare şi de căldură pentru că mai durează până se instalează comod bogata toamnă... Doar uită-te în jur şi vei vedea că totul e încă verde. Nu uita că dacă în interior e cald şi bine, nu contează anotimpul! :)
    În ce priveşte trecerea la responsabilităţi, nimeni nu se va arăta entuziast, dar ele fac parte din devenirea noastră şi ne ajută să creştem oameni mari... :)
    Numai bine!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Inceputul toamnei din calendar nu este acelasi cu inceputul toamnei in natura. Desi miroase a toamna, mie mi se pare ca e inca vara, o vara mai tarzie. E a devarat, totul vine din interiorul nostru, dar nu stiu cum, ca orice n-as face, primavara imi inspira vioiciune, devin plina de viata si sentimentul de fericire vine fara sa fie poate. Toamna e chiar pe dos. Rare ori sunt vesela, poate ca frigul si ploile ma cam ingrozesc. Fiecare percem diferit anotimpurile si timpurile.
      Eu am obosit (deja) sa fiu om mare.
      Te mai astept cu drag pe la mine!

      Delete
  5. Crizanteme... :) Fiind nascuta toamna primesc o multime de crizanteme! Sunt flori frumoase, rezistente dar nu sunt preferatele mele! Si, cu toate ca nu sunt preferatele mele imi plac atat de mult incat nu imi pot explica de unde aceasta... contradictie, sa zic asa!
    Ai descris foarte viu acele momente ale primelor zile de scoala! Ih! :)) Am plans in prima zi de scoala - de suparare ca trebuie sa stau acolo atatea ore - si am plans in ultima zi de scoala - de bucurie ca am scapat de constrangerea prezentei acolo!
    Un val de amintiri a trimis peste mine povestea ta! :)
    Zile fericite iti doresc!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Eu am fost fericita ca ma duc la scoala, il invidiam pe frate-meu mai mare. Si am plans in ultima zi de scoala pentru ca refuzam sa iau lumea in piept. Ma speria gandul ca sunt mare si trebuie sa am responsabilitati. Inca ma mai sperie.
      Crizantemele nu-s nici florile mele preferate, dar imi plac enorm, imi place sa le miros.
      Asemeni si tie iti doresc!

      Delete
  6. Toamna pentru mine e si la figurat,dar nu sunt melancolica.Imi place mult,asa cum imi plac parfumurile prezentate de voi.Le-as lua pe toate,dupa modul cum sunt prezentate.O saptamana buna!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu pot sa zic ca nu-mi place toamna deloc, As minti. Imi place, dar nu asa de mult ca primavara, de exemplu.

      Delete
  7. Frumos povestit. M-ai facut sa-mi aduc aminte cu nostalgie de anii de scoala, de mirosul caietelor si cel al cernelei, de stilourile chinezesti si pixurile Bic galbene...primele aparute. :)
    Tutusi, cu ceva nu sunt de acord. :P Si stii cu ce... Eu abia astept ploile, frigul si ceata. :D Da-mi-le mie si poti sa ai cat soare vrei. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Stiu, stiu, fiecare percepe diferit anotimpurile. Ar fi minunat sa putem face schimb, dar nu le putem avea pe toate.

      Delete
  8. "Toamna mai miroase a struguri copti, a mere rosii, a must dulce din struguri, a rosii puse la murat, a nuci si a placinta cu dovleac." Toamna miroase, intr-adevar, a frumos.

    Toamna, pentru mine, înseamna arămiu, culoare, sentiment, covor de frunze, ploaie, romantism, lumină, emoţie, MUST! :)

    Frumos articolul tau. Cautam, in "blogosfera romaneasca", un articol frumos si, iata, l-am gasit! :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Multumesc Adela.
      Te mai astept cu drag!

      Delete
  9. este frumoasa si toamna, dar prefer...sa vina foooarteee incet :)

    ReplyDelete
  10. Draga Tina, tot ceea ce ai marturisit tu aici despre toamna, atat de frumos, de sensibil si de sincer...e ceea ce simt si eu despre toamna. Aceleasi sentimente imi trezeste, la fel nu o prea indragesc. Poate doar perioada aceasta de inceput, cand vremea e inca placuta. Dar peste maxim o luna...ma copleseste un fel de tristete iremediabila, vorba poetului.
    Frumoasa asocierea toamnei cu inceputul a ceva, in speta cu inceputul scolilor. :) Iar crizantemele sunt simbolul toamnei. Pe ele le iubesc, ca si tine. Exact pentru mirosul lor amarui, inconfundabil.
    O seara frumoasa si o saptamana deosebita sa ai, draga mea!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Despre acea tristete vorbeam si eu, ca ma inspaimanta. Tie, Snow iti poate inveseli zilele uracioase de toamna care vor veni. Eu, cu regret, n-am putut sa-mi iau pisicile cu mine si le cam duc dorul. Se numesc Lisa si Pisi. Pisi e motan, daca iti vine sa crezi ce nume i-am dat. Pe tata il adora. Si pe mine, dar mai mult pe tata.
      O saptamana minunata si tie iti doresc.

      Delete
  11. Tina, intr-un fel iti inteleg tristetea si bucuria. Si pe mine ma cuprinde cateodata cate-o melancolie, de dau in depresie de-a dreptul :))))

    Dar ai dreptate: toamna mai inseamna si mirosul cernelii ... de cele mai multe ori pe caietul abia deschis (la mine), scoala, colegii, prietenii, lectiile, intrecerile, plimbarile in parc cu clasa (adunam frunzele cazute intr-un singur morman si ne aruncam in el - nebunie).

    Cu bune si rele, eu chiar iubesc toamna .... pentru canu-i ca vara hihihih. Nu prea suport caldura. PLus ca pentru mine, toamna insemna actiune, pe cand vara multa plictiseala... Oi fi eu mai ciudata!

    ReplyDelete
  12. Îmi plac toamnele, dar doar dacă sunt însorite şi călduţe.
    Din păcate toamna asta a debutat cu răcoare şi ploi, dar dă semne că-şi revine.

    ReplyDelete
  13. Toamna descrisa de tine e si toamna care-mi place.Ma ingrozeste toamna cu frig si ploi, ma ingrozeste apropierea iernii geroase.dar e de inteles cand nu mai esti tanar si in putere.
    sa ai o toamna cum iti place!

    ReplyDelete
  14. Mereu mi-a placut toamna, dar numai pana la momentul in care veneau ploile interminabile care ma sileau sa am tot timpul umbrela cu mine. Acum, ca nu mai ies din casa decat daca vreau, imi place asa mult toamna, incat nu imi mai pasa de ploi... :)

    ReplyDelete

Zi-mi si mie la ce te gandesti